Standarde dezvoltare copii prescolari

Limbaj, comunicare

Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte şi să înţeleagă limbajul vorbit.

Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze capacitatea de a vorbi coerent şi a comunica eficient cu copiii şi adulţii.

Standard 3: Copilul ar trebui să demonstreze utilizarea unui vocabular bogat şi progrese în vorbire.

Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să vorbească corect gramatical şi să pronunţe corect cuvintele.

Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească un limbaj expresiv.

Premisele citit-scrisului

Standard 6: Copilul ar trebui să demonstreze înţelegerea sunetelor limbii.

Standard 7: Copilul este conştient de conceptul de mesaj scris şi semnificaţia lui.

Standard 8: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte şi pentru citit.

Standard 9: Copilul ar trebui să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică: desene, semne, forme, pregrafisme.

Gândirea logică, reprezentări elementare matematice

Standard 10: Copilul ar trebui să demonstreze abilitatea de a investiga şi a descoperi

Standard 11: Copilul ar trebui să aibă cunoştinţe despre cantitate, numere şi numărare.

Standard 12: Copilul ar trebui să demonstreze cunoaşterea conceptelor de mărime şi formă.

Standard 13: Copilul ar trebui realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare

Standard 14: Copilul trebuie să fie capabil să explice fenomene, să facă predicţii, să rezolve probleme

Cunoaşterea şi înţelegerea lumii

    • Standard 15: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediu înconjurător prin observarea şi manipularea obiectelor.

Standard 16: Copilul ar trebui să fie capabil să numească unele caracteristici ale lumii vii (plante şi animale).

Standard 17: Copilul ar trebui să fie capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii nerte.

Standard 18: Copilul ar trebui să fie capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială.

A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă
A.1. Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului
A.1.1. Aspect specific: Limbaj şi comunicare
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să asculte şi să înţeleagă limbajul vorbit.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
1. Ascultă şi înţelege indicaţiile şi sarcinile educatoarei, conversaţiile din grupă, povestirile altor copii. Adresaţi întrebări referitoare la sarcinile pe care le are de făcut în cadrul activităţilor în grupuri mici sau individual. Încurajaţi conversaţiile, povestirile între copii. Puneţi întrebări despre conţinutul acestor conversaţii, povestiri.

Utilizaţi ghicitori.

2. Pune întrebări clare despre ceea ce nu înţelege. Oferiţi copiilor în timpul activităţilor posibilitatea de a pune întrebări despre ceea ce nu înţeleg. Încurajaţi dorinţa de a întreba şi ajutaţi-i în clarificarea întrebărilor.
3. Înţelege conţinutul şi emoţiile (fericire, tristeţe, nerăbdare etc.) transmise în poveşti. Organizaţi activităţi de dramatizare a poveştilor, povestirilor preferate de copii, în care personajele trăiesc evenimente si sentimente diverse. Încurajaţi copiii să îşi aleagă ce personaj doresc şi să-l interpreteze, să realizeze o cărticică a personajului. Organizaţi activităţi în grupuri mici în care copiii să aleagă o poveste şi să o repovestească celorlalţi colegi.

Realizaţi „interviuri” cu copiii despre o poveste audiată sau citită.

4. Identifică partea de început, de mijloc şi final a unei poveşti. Organizaţi activităţi de audiere a unor poveşti şi oferiţi copiilor posibilitatea de a desena o secvenţă din poveste care se află la începutul poveştii, la mijlocul poveştii şi la sfîrşit. Lăsaţi copiii să realizeze lucrări artistice cu secvenţe din diferite momente ale unei poveşti. Solicitaţi-i să le expună în ordinea evenimentelor în spaţiul destinat începutului, mijlocului şi sfîrşitului poveştii.

Implicaţi copiii în realizarea de cărticele după o poveste.

5. Face diferenţa dintre realitate şi imaginar. Implicaţi copiii în continuarea unei poveşti fantastice şi discutaţi dacă este real sau nu ceea ce se întîmplă în poveste. Discutaţi, explicaţi şi oferiţi-le copiilor posibilitatea de a identifica personajele, obiecte reale din viaţa cotidiană, din cărţi, reviste.
6. Face predicţii pornind de la ceea ce i se citeşte, ceea ce i se povesteşte sau de la imagini văzute, demonstrînd înţelegerea mesajului vorbit. Implicaţi copiii să facă predicţii în anumite momente ale unei povestiri citite sau ale unor imagini prezentate punînd întrebări de tipul: „Şi ce credeţi că s-a întîmplat?”
Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze capacitatea de a vorbi coerent şi a comunica eficient cu copiii şi adulţii.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
7. Vorbeşte suficient de clar pentru a fi înţeles de toţi. Oferiţi copiilor oportunitatea de a povesti momente din viaţa lor faţă de alţi colegi, de a împărtăşi experienţe trăite de ei.
8. Pune întrebări şi răspunde la întrebări cu înţeles. Oferiţi copiilor oportunitatea de a pune întrebări pe tot parcursul zilei, în toate momentele şi încurajaţi discuţiile dintre copii prin activităţi în grupuri mici.
9. Răspunde corespunzător şi respectuos într-o convorbire sau discuţie cu copiii şi cu adulţii. Oferiţi copiilor oportunitatea de a comunica atît cu alţi copii cît şi cu adulţi (părinţi, personalul din instituţie, invitaţi) în diferite momente şi situaţii: la venirea la grădiniţă, în timpul activităţilor (organizaţi activităţi unde să vină părinţi şi alte persoane invitate), la masa de prînz, la plecare. Utilizaţi orice oportunitatea din timpul zilei pentru a solicita formule de salut, de politeţe şi adresare respectuoasă: sosirea la grădiniţă, intrarea în sala de grupă, momentul gustării, utilizarea în comun a materialelor în activităţi în grupuri mici, strîngerea materialelor, gustarea, masa de prînz, plecarea de grădiniţă.
10. Utilizează limbajul verbal şi non-verbal pentru a comunica în scopuri diferite. Folosiţi imagini cu personaje ce reflectă stări diferite pentru a stimula formularea de întrebări şi răspunsuri ce implică limbajul atît verbal cît şi non-verbal. Propuneţi un joc prin care copiii adresează verbal întrebări şi răspund prin limbaj non-verbal.

Standard 3: Copilul ar trebui să demonstreze utilizarea unui vocabular bogat şi progrese în vorbire.

Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
11. Vorbeşte utilizând propoziţii simple şi dezvoltate până la fraze. Implicaţi copiii în activităţi de povestire a unor experienţe din viaţa lor care au legătură cu tema activităţilor. Solicitaţi copiilor explicaţii atunci cînd realizează o activitate sau un produs.
12. Cunoaşte semnificaţia cuvintelor pe care le utilizează. Puneţi întrebări suplimentare, solicitaţi explicaţii cînd copilul vă povesteşte ceva (Dar de ce s-a supărat…?, Dar tu cum crezi că era mai bine? etc.). Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi exprima gîndurile prin desen, modelaj, colaj şi cereţi să vă explice ce au realizat.

Numiţi întotdeauna obiectele din jur.

13. Repovesteşte o povestioară simplă ajutându-se de imagini, respectând succesiunea secvenţelor. Organizaţi activităţi de repovestire pornind de la imagini din poveşti alese de copii.
14. Utilizează cuvinte noi în discuţiile cu ceilalţi. Oferiţi sarcini de grup mic care solicită utilizarea unor cuvinte noi (nume de obiecte, persoane, stări, acţiuni, însuşiri etc.), fie pornind de la unele imagini, cărţi, materiale, fie valorificînd contexte din activităţi precedente, fie prin exploatarea unor situaţii spontane din activitatea zilnică. Apreciaţi utilizarea de cuvinte noi şi extindeţi discuţiile utilizînd aceste cuvinte.
Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să vorbească corect gramatical şi să pronunţe corect cuvintele.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
15. Pronunţă corect şi clar toate sunetele limbii materne. Propuneţi copiilor jocuri de pronunţie utilizînd imagini, obiecte, jucării. Implicaţi copiii în activităţi de intonare a unor cîntece, poezii care exersează pronunţia, sau a onomatopeelor unor animale, fiinţe.

Încurajarea jocurilor lingvistice ale copiilor: combinarea de sunete, silabe ritmice.

16. Utilizează corect în vorbire acordul la gen, număr, persoană, timp. Jocuri cu suport concret (imagini, obiecte) care solicită utilizarea acordului gramatical: copilul bea apă/copiii beau apă, maşina e albă/maşinile sunt albe, mama e tînără/tata e tînăr etc. Valorificaţi povestirea după imagini, explicarea unor experimente, explorarea unor obiecte vii şi nevii, pentru utilizarea acordului gramatical.

Valorificaţi orice moment al zilei pentru a solicita formularea de propoziţii simple sau compuse acordînd atenţie acordului gramatical. Modelaţi exprimarea corectă a copilului printr-o exprimare corectă a dumneavoastră în întrebări, răspunsuri, comentarii, observaţii.

Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să folosească un limbaj expresiv.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
17. Modulează volumul, tonul şi ritmul vorbirii în funcţie de context şi scop. Oferiţi copiilor oportunitatea de a se implica în jocuri simbolice în care copiii interpretează roluri diferite.
18. Recită expresiv poezii şi interpretează roluri ale diverselor personaje. Planificaţi permanent activităţi în Centrul de Joc Simbolic, puneţi la dispoziţie recuzită pentru interpretarea diferitelor personaje. Încurajaţi copiii să se înveţe reciproc poezii.

A. Domeniu: Dezvoltarea cognitivă
A.1. Subdomeniu: Limbaj, comunicare, premisele citit-scrisului
A.1.2. Aspect specific: Premisele citit-scrisului
Standard 6: Copilul ar trebui să demonstreze înţelegerea sunetelor limbii.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
19. Recunoaşte sunetul cu care încep cuvintele. Valorificaţi permanent unele momentele de rutină, cerînd copiilor al căror nume începe cu un anumit sunet să aranjeze tacîmurile pe masă sau să împartă anumite materiale.
20. Recunoaşte două sau trei cuvinte care încep cu acelaşi sunet. Puneţi la dispoziţia copiilor jucării, materiale, imagini ce denumesc obiecte, fiinţe, animale, fenomene, ce încep cu acelaşi sunet. Implicaţi copiii în jocuri de recunoaştere a obiectelor, materialelor care încep cu acelaşi sunet.
21. Construieşte rime din cuvinte familiare. Audiaţi poezii cu rimă şi cântecele scurte. Incurajaţi construirea de rime prin asocierea lor cu mişcarea ritmică, cu dansul. Încurajaţi compunerea de poezii şi cîntecele scurte. Jucaţi jocuri de rime: oferiţi prima silabă a cuvîntului şi copiii să o găsească pe cea de-a doua: ma-să, ca-să, pan-tof, car-tof, etc.
Standard 7: Copilul este conştient de conceptul de mesaj scris şi semnificaţia lui.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
22. Recunoaşte textul scris în toate contextele unde îl întâlneşte. Oferiţi copiilor un mediu în care textul scris este prezent în toate spaţiile. Atrageţi-le atenţia asupra lor şi citiţi împreună cu copiii ce scrie.
23. Înţelege că limbajul scris exprimat prin imagini şi cuvinte conţine informaţie. Utilizaţi reţete scrise de membrii ai familiei şi utilizaţi-le în sala de grupă pentru a găti împreună cu copiii. Oferiţi copiilor cărţi cu imagini, diapozitive, diafilme, postere şi discutaţi despre mesajul transmis de acestea.

Implicaţi copiii în activităţi de construcţii în care le puneţi la dispoziţie imagini şi mesaje scrise pe care le pot utiliza.

24. Recunoaşte unele litere şi cuvinte familiare în texte scrise. Puneţi la dispoziţia copiilor în mod curent materiale scrise, cărţi şi încurajaţi recunoaşterea de litere şi cuvinte pe care copiii le-au mai întîlnit. Valorificaţi toate oportunităţile de expunere a copiilor la materiale scrise în toate centrele de activitate şi în sala de grupă.
25. Demonstrează că ştie că o propoziţie e formată din cuvinte, că într-o propoziţie cuvintele se separă prin spaţiu şi că un cuvânt e format din silabe şi litere. Oferiţi copiilor materiale scrise cu propoziţii scurte, cartonaşe cu cuvinte, alfabetar. Încurajaţi formarea de cuvinte şi propoziţii.
26. Recunoaşte unele semne convenţionale folosite în scris. Puneţi la dispoziţia copiilor cărticele cu dialoguri şi încurajaţi curiozitatea copiilor în privinţa semnelor convenţionale. Încurajaţi utilizarea semnelor convenţionale în scrierile copiilor. Discutaţi despre prognoza meteo şi identificaţi semnele convenţionale. Utilizaţi hărţi geografice pentru a identifica semne convenţionale geografice, semne rutiere etc.
27. Recunoaşte diferenţa dintre o poezie şi un text în proză. Încurajaţi copiii să realizeze cărticele de poezii sau de poveşti în cadrul activităţilor tematice. Oferiţi-le oportunitatea de a alege ce vor să scrie: o poveste/povestire sau o poezie?
Standard 8: Copilul ar trebui să manifeste interes pentru carte şi pentru citit.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
28. Demonstrează interes pentru cărţi şi poveşti citite cu voce tare. Valorificaţi momentele de activitate în grup mare sau grup mic, de pregătire pentru somn, de relaxare prin lecturarea unor cărţi potrivite vîrstei copiilor.
29. Demonstrează că ştie să folosească o carte. Acordaţi timp copiilor în fiecare zi să poată „citi”. Propuneţi copiilor sarcini în grup mic sau individuale care solicită utilizarea de cărţi de poveşti, enciclopedii, reviste etc. Indicaţi detalii ale cărţii precum prima copertă, ultima copertă, autorul, anul apariţiei, cuprinsul, numărul de pagini etc.
30. Doreşte să răsfoiască şi să citească independent. Oferiţi zilnic copiilor posibilitatea de a-şi alege o carte preferată şi de a se retrage într-un loc liniştit al sălii pentru a răsfoi şi a citi.
Standard 9: Copilul ar trebui să utilizeze diferite modalităţi de comunicare grafică: desene, semne, forme, pregrafisme.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
31. Utilizează forme şi desene familiare pentru a reda gânduri, idei, sentimente. Propuneţi copiilor sarcini care implică exprimarea în scris a unor gînduri, idei, sentimente: să deseneze ce le-a plăcut mai mult dintr-o poveste, să realizeze un afiş în care să invite părinţii la un eveniment etc.Incurajaţi activităţi în pereche în care un copil „dictează” şi celălalt „scrie”.
32. Utilizează pregrafisme pentru a reda gânduri, idei, sentimente. Încurajaţi copiii să realizeze mici cărticele despre personaje preferate, despre animale preferate, în care să le scrie gîndurile şi sentimentele lor.
33. Scrie propriul nume sau alte nume, cuvinte simple Propuneţi copiilor să realizeze felicitări, invitaţii către persoane din familie sau persoane cunoscute pentru a participa la un eveniment sau pentru a le oferi de ziua de naştere a acelor persoane. Realizaţi împreună cu copiii etichete pentru diverse locuri şi materiale din sala de grupă.
34. Explorează corespondenţa dintre sunet şi literă scrisă în timp ce scrie. Scrieţi împreună cu copiii cuvinte în timpul activităţilor în grupuri mici sau a sarcinilor individuale. Scrieţi pe fiecare lucrare realizată numele copiilor şi rostiţi-l împreună cu aceştia.

        • A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă
        • A.2. Subdomeniul: Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii
        • A.2.1.  Aspect specific: Gândirea logică, reprezentări elementare matematice
Standard 10: Copilul ar trebui să demonstreze abilitatea de a investiga şi a descoperi
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
35. Experimentează pentru a descoperi relaţiile cauzale (dacă… atunci..) dintre fenomene. Oferiţi copiilor posibilitatea de a experimenta: să pună gheaţă în apă pentru a vedea cum se topeşte, să pună lăstare în apă pentru a vedea cum dau rădăcină, să pună zahăr, ulei, făină în apă etc.
36. Experimentează pentru a descoperi relaţiile temporale (mai târziu, peste puţin timp, azi, mâine) dintre fenomene Realizaţi experimente în care factorul timp este important: dezgheţul, dizolvarea, deshidratarea, îngrijirea unei mici răni, uscarea unui perete, a unui burete, a unei vopsele etc. Atrageţi atenţia asupra relaţiilor de timp.
37. Experimentează pentru a descoperi relaţiile spaţiale (deasupra, dedesubt, lângă, mai sus, mai jos) dintre obiecte. Incurajaţi jocurile de construcţii în grupuri mici sau individual pentru a exploata relaţiile spaţiale, poziţionarea pieselor pentru a rezista construcţia. Jucaţi jocuri care necesită poziţionarea obiectelor în raport cu altele.

Realizaţi o hartă a sălii de clasă, a grădiniţei.

Standard 11: Copilul ar trebui să aibă cunoştinţe despre cantitate, numere şi numărare.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
38. Estimează raporturile cantitative dintre două obiecte sau două grupuri de obiecte (mai mult/mai puţin/tot atât, mai multe/mai puţine/tot atâtea) Oferiţi ocazii de a compara două obiecte sau grupuri de obiecte prin estimare: Sunt mai multe piese în coşulet decît pe masă sau mai puţine? Sunt mai multe linguri decît furculiţe sau tot atîtea?
39. Utilizează numerele şi numărarea pentru a determina cantitatea. Estimaţi un număr de obiecte pe care îl aveţi sau îl vedeţi şi număraţi cu glas tare. Jucaţi jocuri de estimare a cantităţii: Sunt destule….pentru toţi copiii?
40. Numără cu uşurinţă până la 20. Solicitaţi frecvent copiilor să numere cîţi copii sunt prezenţi în grupă, cîţi copii lucrează la măsuţă, cîţi au terminat o sarcină etc.
41. Recunoaşte cu uşurinţă cifrele de la 1 la 10. Încurajaţi utilizarea de numere în jocurile simbolice: la magazin – inventarul produselor, la farmacie – numărul pastilelor, etc. Încurajaţi copiii să scrie vîrsta lor, vîrsta părinţilor, numărul străzii pe care locuiesc, numărul de apartamente etc.
42. Numeşte ordinea unui obiect dintr-un şir de 10 (al doilea, al cincilea) Realizaţi calendarul zilelor de naştere ale copiilor şi stabiliţi în fiecare lună în ce ordine îşi vor sărbători zilele.Oferiţi oportunitatea de a-şi alege un obiect dintr-un şir de obiecte, numindu-i ordinea.
Standard 12: Copilul ar trebui să demonstreze cunoaşterea conceptelor de mărime şi formă.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
43. Identifică şi numeşte obiecte care au formă de triunghi, cerc şi pătrat/dreptunghi în mediul înconjurător şi în materiale tipărite. Creaţi oportunităţi pentru activităţi de colaje în care copiii să utilizeze formele geometrice, numind formele: Triunghiul acesta poate fi acoperişul unei case, iar pătratul camerele. Propuneţi copiilor în Centrul de Jocuri de masă activităţi de construcţii cu obiecte de formă geometrică.

Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor geometrice în spaţiul din grupă sau în materiale scrise afişate.

44. Compară obiecte de aceeaşi formă după unul sau două criterii. Jucaţi jocuri de selectare a obiectelor cu formă geometrică după un criteriu sau după două criterii (culoare, mărime, grosime): Să facem ordine în cutia cu lego!;
45. Realizează modele geometrice prin alternarea formelor şi mărimilor. Realizaţi în grupuri mici sau individual activităţi de artă în care copiii să creeze modele artistice (colaje, desene, puzzle-uri, lego, cuburi, modelaje, etc.).
Standard 13: Copilul ar trebui realizeze operaţii de seriere, grupare, clasificare, măsurare
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
46. Ordonează obiecte în ordine crescătoare sau descrescătoare în funcţie de lungime, mărime. Realizaţi scenete cu obiecte, păpuşi de mărimi diferite în care copiii trebuie să le aşeze în ordine crescătoare sau descrescătoare.
47. Grupează obiectele după un anumit criteriu (culoare, formă, mărime, nume, gen) Alegeţi împreună cu copiii criterii după care să aranjaţi obiectele într-un raft, în cutii.
48. Explică gruparea unor obiecte.
49. Cunoaşte caracteristici ale obiectelor şi fenomenelor după care pot fi măsurate: lungime, volum, greutate, timp, temperatură. Utilizaţi vase pentru măsurarea volumului lichidelor, centimetru pentru măsurarea lungimii, cîntar etc. Puneţi la dispoziţia copiilor diverse instrumente de măsurare. Realizaţi grafice cu măsurătorile copiilor.
50. Măsoară corpuri lichide şi solide utilizând măsuri convenţionale (cîntarul, rigla, centimetrul, termometrul etc.) şi neconvenţionale (bucăţi de sforă, măsura pasului, sticlute, de plastic, continere de diferite mărimi de plastic etc.)
Standard 14: Copilul trebuie să fie capabil să explice fenomene, să facă predicţii, să rezolve probleme
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
51. Face predicţii în baza fenomenelor observate. Implicaţi copiii în experimente de genul „dacă… atunci”: Dacă pun apă prea multă în această ceşcuţă ce se va întîmpla? Dacă pun prea multă greutate în punga aceasta de plastic ce se va întîmpla?
52. Utilizează strategii simple pentru a rezolva probleme. Puneţi probleme simple copiilor şi oferiţi posibilitatea de a găsi soluţii. Ex: Trebuie să construim acest palat, dar nu avem suficiente cuburi mari…; Trebuie să ducem toate materialele acestea în dulapuri şi nu ştiu cum ar fi cel mai simplu….
53. Înţelege că există mai multe căi de a rezolva o problemă. Indicaţi copiilor avantajele şi dezavantajele mai multor soluţii ale unei probleme şi ajutaţi-i să o găsească pe cea mai bună.

        • A. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă
        • A.2. Subdomeniul: Gândirea logică, cunoştinţe elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii
        • A.2.2.  Aspect specific: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii
Standard 15: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediu înconjurător prin observarea şi manipularea obiectelor.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
54. Colectează informaţii despre mediu utilizând simţurile, observarea, manipularea şi conversaţia. Încurajaţi copiii să strîngă date (desene, poze, obiecte) în urma observării, explorării mediului dimprejurul grădiniţei.
55. Poate utiliza obiecte, materiale şi echipamentele (magneţi, lupe, microscop etc.) pentru a strânge informaţii despre lucrurile şi fenomenele care îl înconjoară. Puneţi la dispoziţia copiilor instrumente, echipamente pentru a putea explora obiectele şi fenomenele din jur. Propuneţi copiilor sarcini de explorare cu ajutorul instrumentelor şi echipamentelor.
Standard 16: Copilul este capabil să numească unele caracteristici ale lumii vii (plante şi animale).
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
56. Numeşte câţiva factori care infuenţează lumea vie (apa, lumina, căldura, aerul). Realizaţi în sala de grupă activităţi de îngrjire a plantelor pentru a observa ce factori infuenţează creşterea unei plante. Orientaţi observarea copiilor asupra schimbărilor de la o zi la alta.
57. Înţelege şi poate descrie ciclul vieţii în lumea vie (plante şi animale). Citiţi copiilor cărţi despre cum plantele, animalele apar pe lume, cresc, se dezvoltă şi mor. Propuneţi-le copiilor să spună o poveste sau să deseneze despre un animal care se schimbă în timp.
58. Demonstrează grijă şi interes pentru animale şi plante. Aduceţi plante, peşti pentru a le îngriji copiii şi în baza discuţiilor despre factorii care influenţează viaţa, atrageţi-le atenţia asupra consecinţelor neîngrijrii lor corespunzătoare. Citiţi poveşti despre animale care au fost îngrijite corespunzător, despre animale pe care le au copiii acasă şi cum le îngrijesc.
Standard 17: Copilul observă şi descrie caracteristici ale lumii nerte.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
59. Descrie importanţa apei şi luminii şi căile de protecţie împotriva lor. Discutaţi despre rolul apei şi luminii în viaţa de zi cu zi. Analizaţi sursele naturale şi artificiale de lumină şi căldură şi discutaţi despre consecinţele lipsei lor sau ale abundenţei lor, despre măsuri de protecţie.
60. Numeşte şi face diferenţa între surse naturale şi artificiale de căldură, precum şi beneficiile lor.
61. Cunoaşte, descrie şi deosebeşte caracteristicile de bază ale anotimpurilor. Realizaţi un calendar al naturii cu cele patru anotimpuri şi propuneţi-le copiilor să-l completeze cu imagini care reflectă schimbările din natură survenite în fiecare anotimp. Ajutaţi copiii în observarea schimbărilor naturii.
62. Demonstrează cunoştinţe de bază despre soare, lună şi stele. Valorificaţi conţinutul poveştilor, al enciclopediilor şi experienţa personală a copiilor pentru a înţelege ce sunt soarele, luna, stelele.
63. Copilul cunoaşte unităţile de timp (minute, ore, zile, săptămâni, luni, ani). Utilizaţi momente din viaţa copiilor pentru a percepe timpul: de ex. Cîte zile mai sunt pînă la ziua ta? Peste cîte săptămîni vine Crăciunul? etc.Valorificaţi zilnic momentele de activitate şi rutină pentru a preciza orele sau minutele pînă la ora mesei, a somnului.

Introduceţi o temă şi precizaţi durata ei: o zi, o săptămînă, două săptămîni.

64. Recunoaşte unele relaţii între fenomene naturale. Stimulaţi observarea fenomenelor naturale pentru a înţelege relaţiile dintre ele: de ex. Dacă e înnorat, s-ar putea să plouă; Dacă plouă, se udă grădina şi plantele vor putea creşte; Dacă sunt stele înseamnă că este senin, etc.
Standard 18: Copilul descoperă omul ca parte a lumii vii şi ca fiinţă socială.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
65. Cunoaşte principalele caracteristici ale omului ca fiinţă vie. Utilizaţi experienţa de viaţă cotidiană a copiilor. Încurajaţi observarea corpului uman şi a condiţiilor de viaţă ale omului în medii diferite. Corelaţi informaţiile despre caracteristicile lumii vii cu caracteristicile omului.
66. Enumeră câteva asemănări şi deosebiri între oameni, animale şi plante. Organizaţi copiii în grupuri mici care reprezintă: oameni, animale, plante. Cereţi-le ca în grup să găsească caracteristicile lor şi să le prezinte folosind imagini, desene, poezii etc. Discutaţi asemănările şi deosebirile.
67. Cunoaşte condiţiile specifice ale vieţii umane şi semnificaţia lor. Propuneţi copiilor să realizeze cărticele, lucrări artistice despre locul în care trăiesc, despre locul în care trăiesc bunicii lor, despre locuri pe care le-au vizitat. Analizaţi condiţiile de viaţă (clima, relief, locuinţe, alimentaţie etc.) şi importanţa lor pentru om. Citiţi poveşti despre alte popoare şi ţări şi condiţiile lor de viaţă.
68. Demonstrează începutul înţelegerii impactului activităţii umane asupra mediului. Discutaţi despre poluare şi rolul ei asupra mediului, despre consecinţele defrişării pădurilor. Valorificaţi experienţe şi ştiri despre fenomene naturale pe care copiii le aud în jurul lor pentru a discuta despre impactul activităţii umane asupra mediului.
69. Exprimă interes pentru activităţile de protejare a mediului. Mergeţi cu copiii în parcuri sau în excursii şi observaţi mediul cum este îngrijit. Discutaţi cu copiii despre consecinţele unui astfel de comportament asupra mediului. Întrebaţi-i ce ar face pentru a îndrepta aceste comportamente?

Domeniul dezvoltării socio-emoţionale

Subdomeniu

B.1. Dezvoltarea socială

Aspecte specifice

    B.1.1. Interacţiunile cu copiii de vârstă apropiată

B.1.2. Interacţiunile cu adulţii

B.1.4. Interacţiune în grup

B.1.3. Respectarea diversităţii

Subdomeniu

B.2. Dezvoltare emoţională

Aspecte specifice

    B.2.1. Dezvoltarea conceptului de sine

B.2.2. Dezvoltarea auto-controlului

B.2.3. Dezvoltarea expresivităţii emoţionale

Dezvoltarea socio-emoţională

„Oamenii sunt fiinţe sociale. În toate etapele vieţii, oamenii interacţionează unul cu celălalt. A învăţa cum să fii în jurul celorlalţi este esenţial. de ceilalţi. Într-adevăr, copiii îşi construiesc cunoaşterea lumii prin interacţiune socială. Copiii sănătoşi în toate culturile dezvoltă ataşament faţă de adulţi importanţi pentru ei” (1, p. 41).

Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau semnificaţie experienţelor copiilor de acasă, de la grădiniţă, din comunitate. Ea influenţează semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală.

Încă din primele clipe ale vieţii copiii stabilesc interacţiuni cu părinţii, alte persoane din familie, cu alţi copii şi adulţi. Calitatea acestor interacţiuni stimulează dezvoltarea socio-emoţională adecvată a copiilor. Specificul acestui domeniu este dat de strînsa legătură care există între planul social şi cel emoţional. Ambele dimensiuni se completează reciproc şi sunt interdependente. Interacţiunile sociale reuşite fac posibilă dezvoltarea unei imagini de sine pozitivă şi a autocontrolului.

Dezvoltarea socială

Relaţiile sociale pozitive se formează atunci cînd copiii înţeleg semnificaţia diferitelor comportamente, cînd sunt capabili să se adapteze diferitelor contexte sociale şi sunt implicaţi în activităţi de grup. Interacţiunile cu cei apropiaţi joacă un rol central în „sănătatea” socio-emoţională a copilului, oferind sentimentul de stabilitate, securitate, apartenenţă şi astfel hrănind dorinţa de învăţare ale copilului. Relaţiile pe care le stabileşte copilul cu ceilalţi necesită siguranţă, receptivitate, disponibilitate şi confort emoţional. Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi de cooperare, de negociere, de a conduce şi a fi conduşi, de a lega prietenii, de a-şi exprima sentimentele într-o manieră acceptată social.

Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea încredere şi a interacţiona cu uşurinţă cu aceştia, precum şi capacitatea lor de a recunoaşte diferitele roluri sociale ale acestora.

Prin interacţiunea cu copiii, copilul exersează cooperarea, capacitatea de a stabili şi a menţine relaţii de prietenie, învaţă să ţină cont de dorinţele şi nevoile celorlalţi, învaţă să respecte drepturile altor copii. De asemenea, contactul social cu ceilalţi copii este o sursă importantă pentru a observa diferenţele şi asemănările dintre oameni, diversitatea oamenilor din multe puncte de vedere. Adaptarea la diversitate, respectarea ei prin stabilirea de relaţii pozitive, precum şi empatia reprezintă competenţe importante ale dezvoltării sociale.

Dezvoltarea emoţională

Capacitatea copiilor de a-şi recunoaşte şi exprima propriile emoţii, de a şi le stăpîni, de a le controla, de a înţelege şi a răspunde emoţiilor altora reprezintă paşi importanţi în dezvoltarea emoţională a copilului. Locul central însă îl constituie dezvoltarea conceptului de sine, a percepţiei şi imaginii de sine a copilului: trăsături, capacităţi, motivaţii, dorinţe, nevoi, preferinţe, roluri sociale. Încetul cu încetul copilul va ajunge să-şi răspundă la întrebarea „Cine sunt eu?”. La fel de importantă în ecuaţia dezvoltării emoţionale este încrederea în sine, convingerea că poate face ceea ce îşi propune, independenţa şi responsabilitatea personală, sentimente care alimentează şi susţin dorinţa naturală a copiilor de cunoaştere, explorare, descoperire.

Exprimarea şi înţelegerea propriilor emoţii şi a emoţiilor celorlalţi de la emoţiile primare (bucurie, frică, mînie) la cele mai complexe (mîndrie, ruşine, vină) constituie competenţe specifice domeniului emoţional. Copilul învaţă să le simtă, învaţă să le exprime şi să le recunoască.

Pentru domeniul dezvoltării socio-emoţionale au fost elaborate următoarele standarde:

Dezvoltare socială

Interacţiuni cu copiii de vîrstă apropiată

    • Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive şi de respect cu copiii de aceeaşi vîrstă sau de vîrstă apropiată

Standard 2: Copilul ar trebui să poată manifesta empatie faţă de copiii cu care interacţionează.

Interacţiuni cu adulţii

Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive cu adulţii.

Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere şi respect în comunicarea cu adulţii din anturajul său

Interacţiune în grup

Standard 5:  Copilul ar trebui să demonstreze abilităţi de cooperare în interacţiunile de grup.

Respectarea diversităţii

Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască asemănările şi deosebirile dintre oameni.

Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste respect faţă de deosebirile dintre oameni.

Dezvoltare emoţională

Dezvoltarea conceptului de sine

Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea însuşirilor proprii

Standard 9: Copilul ar trebui să manifeste satisfacţie pentru propriile reuşite şi încredere în sine

Dezvoltarea autocontrolului

Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să îşi controleze propriile emoţii.

Standard 11: Copilul ar trebui să demonstreze responsabilitate personală

Standard 12: Copilul ar trebui să manifeste independenţă în acţiunile sale

Dezvoltarea expresivităţii emoţionale

Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să îşi exprime corespunzător emoţiile.

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emoţională
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socială
B.1.1.  Aspect specific: Interacţiunile cu copiii de vârstă apropiată
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive şi de respect cu copiii de aceeaşi vîrstă sau de vîrstă apropiată
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
70. Interacţionează din proprie iniţiativă cu copii de aceeaşi vîrstă sau de vîrstă apropiată în diferite contexte. Oferiţi frecvent copiilor oportunitatea de lucru în grup, de a-şi alege partenerii de joc sau de activitate. Încurajaţi copiii să se apropie şi să facă cunoştinţă cu nou veniţii în grup; să formuleze propuneri de joc, de prietenie.

Demonstraţi personal modele de iniţiere a contactelor cu persoane noi.

71. Cere ajutor altor copii atunci când are nevoie. Oferiţi copiilor sarcini în grup mic care necesită colaborarea între copii, ajutorul reciproc.
72. Oferă ajutor copiilor din jurul său atunci cînd au nevoie. Demonstraţi personal modele de a acorda ajutor copiilor.Încurajaţi sprijinul reciproc între copii.

Selectaţi din viaţa cotidiană şi din poveşti, povestiri situaţiile cînd cineva are nevoie de ajutor. Întrebaţi ce ar face ei dacă s-ar afla într-o situaţie asemănătoare.

73. Se identifică drept prieten al unor copii din diverse medii apropiate (la grădiniţă, la bloc, la serviciul părinţilor, la bunica) şi îi identifică pe ei ca prietenii săi. Realizaţi un studiu tematic despre prietenie. Discutaţi cu copiii despre relaţii de prietenie; propuneţi să relateze despre prietenul (prietena) său (sa); despre ce înseamnă să fii prieten cuiva şi să ai prieteni.
74. Caută soluţii pentru rezolvarea problemelor apărute în interacţiunea cu copiii, fără a-l implica pe adult. Selectaţi situaţii problematice în interacţiunea dintre copii din diverse povestiri, imagini. Discutaţi şi căutaţi soluţii împreună cu copiii, întrebîndu-i ce ar face dacă ei ar fi în acea situaţie. Apreciaţi copiii care găsesc soluţiile unor situaţii problematice fără a apela la adult.
75. Recunoaşte greşelile în relaţiile cu alţi copii şi încearcă să le repare, cerându-şi scuze, propunând alte soluţii. Observaţi situaţiile conflictuale şi încurajaţi copiii să-şi ceară iertare; îndemnaţi-i să încerce să repare situaţia; să compenseze pierderile. Oferiţi-le soluţii.

Standard 2: Copilul ar trebui să poată manifesta empatie faţă de copiii cu care interacţionează.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
76. Ţine cont de dorinţele şi nevoile altor copii. Selectaţi situaţii din viaţa copiilor şi demonstraţi copiilor că fiecare copil are dorinţele şi nevoile sale. Valorificaţi momentele potrivite din situaţiile cotidiene pentru a aprecia copiii care ţin cont de dorinţele şi nevoile altora (de ex. cedarea unei jucării, a unui material, a unei opţiuni, acceptarea unei propuneri/dorinţe diferite)
77. Demonstrează compasiune faţă de alţi copii din grupă. Îndemnaţi copiii să se apropie şi să-i sprijine pe cei care au o neplăcere; să se bucure de succesele colegilor. Atrageţi atenţia copiilor asupra acţiunilor reuşite ale altor colegi şi propuneţi-le sa-i felicite.

Apreciaţi copiii care demonstrează compasiune.

78. Îşi exprimă emoţiile fără a răni alţi copii. Citiţi poveşti despre întîmplări cu copii cărora nu le păsa de ceea ce simt ceilalţi. Valorificaţi situaţii de viaţă pentru a discuta despre cît de important este să îţi pese de ce simte cel de alături. Folosiţi proverbe precum „Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face”.

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emoţională
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socială
B.1.2.  Aspect specific: Interacţiunile cu adulţii
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să stabilească relaţii pozitive cu adulţii.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
79. Urmează indicaţiile adultului. Formulaţi permanent indicaţii clare. Explicaţi copiilor necesitatea de a urma indicaţiile adulţilor, încurajaţi-i să le îndeplinească.
80. Identifică diferite tipuri de relaţii între copii şi adulţi în experienţa sa (familiale, de prietenie, copil – educator/învăţător, etc.) Acordaţi copiilor posibilitatea să vorbească despre persoane din viaţa lui şi clarificaţi ce tipuri de relaţii pot exista între oameni. Discutaţi cu copiii despre relaţiile dintre copii şi educator, copii şi învăţător.
81. Acordă ajutor adultului fiind solicitat. Solicitaţi sprijinul copiilor în variate situaţii şi apreciaţi permanent ajutorul acordat. Explicaţi copiilor ca şi adulţii au nevoie de ajutorul lor. Întrebaţi copiii cum îşi ajută părinţii în diverse situaţii.
82. Acceptă adultul în anumite situaţii de joc. Implicaţi-vă în jocul copiilor în diverse ipostaze: organizator, partener, consilier.
83. Recunoaşte greşelile în relaţiile cu adulţii şi încearcă să le repare. Demonstraţi, în interacţiunea cu copilul, capacitatea de a vă recunoaşte greşelile şi de a le repara. Oferiţi exemple de modalităţi de a repara situaţia.
Standard 4: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste încredere şi respect în comunicarea cu adulţii din anturajul său
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
85. Demonstrează încredere într-un adult apropiat. Trataţi copilul cu respect, grijă şi sinceritate; demonstraţi bunăvoinţă, corectitudine şi înţelegere.
86. Se comportă adecvat şi cu respect cu adulţii. Discutaţi şi demonstraţi copiilor regulile de comportare, încurajaţi respectarea lor. Discutaţi despre întîmplări cotidiene sau povestiri în care copiii s-au comportat sau nu s-au comportat respectuos. Invitaţi adulţi în sala de grupă (cadre didactice, părinţi, alţi invitaţi) şi salutaţi-i şi vorbiţi-le politicos de fiecare dată cînd vă adresaţi acestora. Apreciaţi copiii care utilizează formulele de politeţe.

Organizaţi plimbări şi vizite în locuri publice. Atrageţi atenţia asupra modului de adresare. Jocul „Cuvinte magice”.

87. Caută ajutor, protecţie şi confort la adulţii apropiaţi. Remarcaţi cazuri din viaţa cotidiană, din poveşti, filme, care ilustrează cum să procedeze copiii când au nevoie de ajutor, de sprijin, de confort. Selectaţi situaţii şi moduri de a cere ajutor de la adulţi şi antrenaţi copiii să formuleze cererea de ajutor, când au nevoie.

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emoţională
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socială
B.1.3.  Aspect specific: Interacţiune în grup
Standard 5:  Copilul ar trebui să demonstreze abilităţi de cooperare în interacţiunile de grup.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
88. Face schimb de jucării şi alte obiecte cu alţi copii. Demonstraţi copiilor cum pot fi distribuite jucăriile într-un joc sau alte obiecte. Propuneţi-le copiilor sarcini care necesită schimbul de materiale între ei.
89. Cooperează cu alţi copii în activităţile în grupuri mici. Propuneţi copiilor sarcini care pot fi realizate în grupuri mici, demonstraţi-le cum pot fi distribuite rolurile. Oferiţi-le copiilor posibilitatea de a-şi alege grupul în care doreşte să lucreze.
90. Respectă regulile în activităţi desfăşurate în grup. Propuneţi copiilor să stabilească împreună reguli de joc în grup. Amintiţi regulile înainte de începerea activităţilor şi apreciaţi respectarea lor.
91. Corelează acţiunile şi interesele sale cu ale altor copii din grup. Selectaţi un joc potrivit un joc potrivit şi explicaţi copiilor necesitatea de a coopera cu alţi copii; Modelaţi situaţii în care copiii trebuie să acţioneze coordonându-şi acţiunile proprii cu cele ale altor copii şi încurajaţi-i  să coopereze.

Învăţaţi copiii să aştepte la rând.

92. Acceptă roluri diferite în joc şi în alte activităţi. Demonstraţi copiilor, prin exemple, importanţa fiecărui rol pentru succesul activităţii;
93. Acceptă sugestii din partea altui copil, ca de exemplu, despre cum să termine un joc. Atrageţi atenţia copiilor asupra ideilor interesante expuse, propuse de fiecare dintre ei, apreciaţi-le şi acceptaţi-le ca variante pentru finalizarea unei activităţi.
94. Propune idei pentru dezvoltarea/continuarea unei activităţi sau pentru soluţionarea cu succes a unei sarcini în grup. Solicitaţi copiilor să se gândească şi să propună variante de dezvoltare a activităţii. Propuneţi copiilor să alegă varianta  cea mai atractivă de continuare a activităţii.

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emoţională
B.1. Subdomeniul: Dezvoltarea socială
B.1.3.  Aspect specific: Respectarea diversităţii
Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască asemănările şi deosebirile dintre oameni.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
95. Identifică existenţa asemănărilor şi diferenţelor dintre persoane după diferite criterii (aspect exterior, gen, vârstă, cultura, etc.) Învăţaţi copiii să deosebească persoanele după diferite criterii (aspect exterior, gen, vârstă, cultura, etc.), pe baza observărilor şi a descrierilor, pe baza ilustratelor, a imaginilor. Atrageţi-le atenţia că toţi suntem diferiţi şi totodată ne asemănăm.

Puneţi la dispoziţia copiilor imagini cu persoane diferite din punct de vedere al genului, vîrstei, etniei, religiei. Introduceţi-le ca personaje în jocuri de rol.

96. Este capabil să observe că aceeaşi persoană poate avea mai multe roluri sociale (mama este mama lui, este angajată la…, este fiica bunicii lui, etc.) Acordaţi copiilor posibilitatea să observe şi să relateze despre rolurile diferite ale părinţilor (spre exemplu, tată, mamă, copii ai bunicilor, vecini, angajat, etc.). Implicaţi-i în jocuri simbolice în care trec de la un rol la altul.
Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să manifeste respect faţă de deosebirile dintre oameni.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
97. Manifestă atitudine pozitivă şi echidistanţă faţă de toate persoanele din mediile familiare, indiferent de caracteristicile fizice, sociale, profesionale, culturale ale acestora. Sugeraţi copiilor ideea ca fiecare persoană merită să fie tratată cu respect şi bunăvoinţă. Selectaţi modele pozitive de atitudine şi atrageţi atenţia copiilor asupra acestora.
98. Respectă drepturile altor persoane, copii şi adulţi. Relataţi-le copiilor despre drepturile proprii şi drepturile altor persoane, amintiţi-le despre necesitatea respectării drepturilor altor persoane.
99. Participă cu plăcere la activităţi cu caracter intercultural. Pregătiţi, la diferite ocazii, împreună cu copiii, surprize pentru persoanele de altă cultură, etnie sau cu nevoi speciale, atrageţi atenţie copiilor la emoţiile pozitive trăite de cei care au sărbătorit împreună cu ei şi au simţit că fac parte din aceeaşi comunitate. Audiaţi cîntece si prezentaţi imagini ale diverselor popoare şi ţări. Arătaţi interes pentru cunoaşterea caracteristicilor altor culturi şi a frumuseţii acestora.

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emoţională
B.2. Subdomeniul: Dezvoltarea emoţională
B.2.1.  Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine
Standard 8: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze cunoaşterea însuşirilor proprii
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
100. Cunoaşte informaţii cu caracter personal (numele său, al părinţilor, al rudelor apropiate, al educatorilor, adresa domiciliului, date biografice). Adresaţi-vă copiilor pe nume şi cereţi lor să se adreseze unul altuia pe nume. Folosiţi jocuri pentru a memoriza numele celorlalţi. Propuneţi-le copiilor să realizeze desene despre ei, despre familie, despre locul unde locuiesc etc.

Propuneţi-le copiilor să realizeze interviuri între ei în care să se prezinte.

101. Caracterizează aspectul său exterior. Încurajaţi copiii să-şi examineze şi să-şi caracterizeze verbal exteriorul, să se autocaracterizeze după gen şi vârstă; după preferinţe, interese. Propuneţi copiilor să-şi facă, dacă doresc, autoportretul.
102. Cunoaşte abilităţile sale, ce poate să facă. Încurajaţi copiii să descrie acţiunile sale, ale copiilor în general; discutaţi despre ce poate face fiecare din ei. Jocul „Să facem cunoştinţă”(copilul se prezintă, povesteşte despre sine).Propuneţi o lucrare colectivă, la care fiecare copil să spună cu ce poate ajuta, ce poate face, cu ce poate contribui.
103. Îşi cunoaşte preferinţele personale în privinţa activităţilor, a persoanelor, a obiectelor, a mâncării. Propuneţi copilului să-şi aleagă activităţi în sala de grup, reflectând la ce poate face mai bine şi ce preferă; discutaţi individual şi în grupuri mici despre preferinţele copiilor. Convorbiri pe teme  „Activitatea mea preferată”, „Locul meu preferat”, Jocul meu preferat”, etc.
Standard 9: Copilul ar trebui să manifeste satisfacţie pentru propriile reuşite şi încredere în sine
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
104. Are o imagine pozitivă despre sine. Pentru formarea imaginii pozitive menţionaţi succesele copiilor, apreciaţi eforturile lor. Consolidaţi imaginea pozitivă prin evidenţierea calităţilor copiilor, a faptelor bune pe care le fac, a reuşitelor lor. Propuneţi părinţilor să facă acelaşi lucru.Propuneţi copiilor exerciţii de autoevaluare a succeselor, de evidenţiere a propriilor abilităţi.
105. Îi oferă satisfacţie faptul că adultul observă reuşitele lui. Observaţi permanent copiii şi progresele pe care le fac. Găsiţi ocazii pentru a lăuda copiii. Menţionaţi eforturile depuse pentru a obţine un rezultat mai bun. Expuneţi lucrările copiilor de fiecare dată cînd le realizează. Apreciaţi-i şi în faţa părinţilor lor.
106. Îşi exprimă liber ideile şi opiniile sale. Încurajaţi copiii să-şi expună ideile şi opiniile sale în diverse situaţii cotidiene. Apreciaţi contribuţiile lor. Valorificaţi-le. Dezvoltaţi, nu criticaţi opiniile copiilor.
107. Se implică cu încredere în activităţi şi relaţii noi. Susţineţi copilul când acesta încearcă să facă ceva nou, când vrea să realizeze ceva independent sau găseşte o soluţie bună în interacţiunea cu alţi copii.

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emoţională
B.2. Subdomeniul: Dezvoltarea emoţională
B.2.2.  Aspect specific: Dezvoltarea autocontrolului
Standard 10: Copilul ar trebui să fie capabil să îşi controleze propriile emoţii.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
108. Aşteaptă înainte de a acţiona în anumite situaţii. Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale; încurajaţi copiii să-şi amâne realizarea dorinţelor pe un timp. Susţineţi şi încurajaţi copilul să se gândească înainte de a face o acţiune („Eşti sigur? Te-ai gîndit bine?”)
109. Respectă regulile de joc şi de conduită în medii diferite. Explicaţi şi exersaţi regulilor de joc şi de conduită în situaţii potrivite din cotidian. Implicaţi părinţii pentru a susţine memorizarea regulilor şi aplicarea lor în afara instituţiei preşcolare.
110. Îşi poate controla emoţiile negative şi impulsive. Discutaţi despre emoţii pozitive şi negative, apelând la experienţa copiilor, a personajelor din operele de artă. Insistaţi asupra consecinţelor exprimării acestor emoţii.
111. Poate trece intenţionat de la o activitate la alta Inventaţi şi propuneţi copiilor ritualuri de trecere de la o activitate la alta; propuneţi să inventeze ei ritualuri, semnale, cîntecele etc.
Standard 11: Copilul ar trebui să demonstreze responsabilitate personală
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
112. Are grijă de obiectele personale. Exersaţi copiii să diferenţieze obiectele personale de ale altor copii şi de cele colective. Exersaţi cu copiii acţiunile de aranjare a hainelor, jucăriilor, obiectelor de desen, cărţilor proprii. Apreciaţi comportamentele care exprimă grijă pentru obiecte.
113. Are grijă de jucăriile şi obiectele colective. Stimulaţi copiii să participe la aranjarea obiectelor în sala de grup. Folosiţi momente cotidiene potrivite pentru a forma copiilor abilităţi de menţinere a ordinii în grup, de păstrare a obiectelor de uz comun.Propuneţi copiilor să îşi asume responsabilităţi la nivelul grupei: să aibă grijă de flori, de anumite centre de activitate, de aranjarea mesei. Schimbaţi periodic responsabilităţile.
114. Poate aprecia consecinţele acţiunilor sale din punctul de vedere al impactului lor asupra sa sau a altor persoane. Discutaţi cu copiii individual şi în grup despre acţiuni, despre fapte şi consecinţele lor. Solicitaţi copiii să reflecte şi să compare, ce se poate produce după anumite acţiuni: pregătesc pentru fratele mai mare o surpriză; beau apă rece etc.
115. Încearcă să repare sau să corecteze consecinţele eventual distructive ale acţiunilor sale. Pe baza exemplelor din poveşti, poezii, familiarizaţi copiii cu modele de conduită în situaţiile când au comis o greşeală. Selectaţi situaţii cotidiene pentru a demonstra copiilor modele de recuperare.
Standard 12: Copilul ar trebui să manifeste independenţă în acţiunile sale
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
116. Realizează acţiuni de autoservire (se îmbracă, pregăteşte locul şi obiectele necesare pentru activităţi, îşi aranjează lucrurile proprii) Solicitaţi copiilor în situaţii cotidiene să acţioneze independent cu lucrurile sale personale (haine, cărţi, jucării, etc.). Încurajaţi copiii să caute mai întâi singuri soluţii, apoi să apeleze la ajutorul adulţilor, dacă simt că este nevoie.
117. Aplică independent regulile într-o gamă largă de activităţi. Solicitaţi copiilor să-şi amintească regulile înainte de activitate. Exersaţi prin jocuri şi dramatizări regulilor de conduită.Apreciaţi de fiecare dată aplicarea independentă a regulilor.

Familiarizaţi părinţii cu unele reguli şi recomandaţi-le să-i ajute pe copii să le respecte oriunde.

118. Este capabil să opereze o alegere dintre mai multe oportunităţi. Acordaţi copiilor ocazii de a face alegeri (centrul de activitate, sarcina, partenerul de joc, felul de mîncare, culoarea preferată etc.)Susţineţi copii în alegeri, propunând modele de examinare a oportunităţilor.

B. Domeniul: Dezvoltarea socio-emoţională
B.2. Subdomeniul: Dezvoltarea emoţională
B.2.3  Aspect specific: Dezvoltarea expresivităţii emoţionale
Standard 13: Copilul ar trebui să fie capabil să recunoască şi să îşi exprime corespunzător emoţiile.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
119. Identifică emoţiile proprii şi emoţiile altor persoane. Dialogaţi cu copiii despre emoţiile trăite la activităţile din grup (vizionarea filmelor, audierea muzicii, dansuri, audierea poveştilor, etc.). Examinaţi poze, fotografii, propuneţi copiilor să identifice emoţiile. Aplicaţi jocuri de tip „Omul vesel, omul trist”
120. Poate relata verbal despre emoţiile sale. Stimulaţi copiii să vorbească despre emoţiile sale, să redea verbal şi prin mimică emoţiile personajelor din filme şi cărţi.Utilizaţi jocuri de selectare a cuvintelor despre emoţii, a poeziilor, poveştilor despre dispoziţie, sentimente.
121. Îşi exprimă emoţiile prin joc, pantomimă, dans, cânt, desen, versuri, prin comparaţii cu personaje din literatură. Propuneţi jocuri de asociere a sunetelor, a culorilor, a mişcărilor cu diverse emoţii. Demonstraţi unele variante de exprimare a emoţiilor. Discutaţi cu copiii despre muzică şi emoţii.

C. Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei

Subdomeniu

C.1. Dezvoltarea fizică

Aspecte specifice

C.1.1. Dezvoltarea motricităţii grosiere

C.1.2. Dezvoltarea motricităţii fine

C.1.3. Dezvoltarea senzorio-motorie

Subdomeniu

C.2. Dezvoltarea sănătăţii şi igienei

Aspecte specifice

C.2.1. Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale

C.2.2. Dezvoltarea securităţii personale

Dezvoltarea fizică, a sănătăţii şi igienei

Sănătatea, bunăstarea fizică şi dezvoltarea motorie a copiilor sunt factori decisivi în procesul de creştere şi dezvoltare a copiilor în perioada timpurie. Creşterea şi dezvoltarea reprezintă procese complementare, chiar dacă creşterea se referă la anumite schimbări de ordin fizic, precum creşterea în greutate, în înălţime şi a dimensiunilor corpului, iar dezvoltarea la nivelul de complexitate al schimbărilor care parcurg un mod gradat de progres de la schimbări simple la cele mai complexe. Deşi paşii schimbărilor sunt mai mult sau puţin aceiaşi pentru toţi copii, ritmul schimbărilor prezintă o puternică variabilitate individuală.

Dezvoltarea fizică normală, sănătatea, motricitatea sunt fundamentale pentru întregul proces de învăţare şi reprezintă pietre de temelie pentru o viaţă activă şi un stil de viaţă sănătos. Mişcarea şi bunăstarea fizică au o contribuţie importantă la dezvoltarea creierului. Sănătatea fizică aduce energie, echilibru şi disponibilitatea de a fi implicaţi în experienţe de învăţare.

Dezvoltarea motricităţii este strîns legată de dezvoltarea limbajului, a proceselor cognitive, a competenţelor sociale şi emoţionale. Atît motricitatea grosieră cît şi cea fină, precum şi coordonarea senzorio-motorie reprezintă modalităţi de cucerire a mediului înconjurător, dar şi de descoperire şi conştientizare a propriului corp. Capacitatea copiilor de a implica, a coordona şi a controla muşchii şi părţile corpului în realizarea de mişcări de la cele mai simple la cele mai complexe necesită timp, exerciţiu şi sprijin. De la mers, alergare, sărituri, căţărări, rostogoliri pînă la realizarea unor operaţii mai complicate precum utilizarea de instrumente de scris, de desen, de tăiere sau deprinderi de îmbrăcare şi mîncare este un proces plin de încercări, dar şi reuşite, dacă i se oferă copilului suportul de care are nevoie. Conştientizarea simţurilor şi utilizarea lor, motricitatea şi coordonarea oculo-motorie reprezintă bazele unui comportament funcţional al copilului.

Ceea ce însoţeşte o dezvoltare fizică sănătoasă este însuşirea deprinderilor de igienă personală şi a celor de securitate personală. Copiii învaţă de mici ce înseamnă un program de viaţă sănătos. Deprinderile de somn, spălat, nutriţie, îmbrăcare şi activitate fizică se dezvoltă de la naştere şi constituie repere importante în prevenirea îmbolnăvirilor.

Vulnerabilitatea copiilor datorată fragilităţii acestora impune necesitatea de a dezvolta la copii deprinderile de securitate personală. Copiii trebuie să înveţe să se ferească de situaţii periculoase în care prin manipulare sau mişcare pot să producă accidente, să se rănească sau să îmbolnăvească. De asemenea, copiii trebuie să înveţe cînd, cum şi cui să ceară ajutor atunci cînd au nevoie, trebuie să înveţe să respecte anumite reguli în diferite contexte şi să facă distincţia dintre siguranţă şi pericol.

Pentru domeniul dezvoltării fizice, a sănătăţii, igienei şi securităţii personale următoarele standarde au fost elaborate:

Standarde: Motricitate grosieră

Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să menţină echilibrul corpului

    • Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi controleze părţi ale corpului şi stabilitatea în combinarea unor secvenţe de mişcare.
    • Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze mişcările cu un scop al mişcării.
    • Standard 4: Copilul ar trebui să demonstreze că este conştient de relaţia dintre corpul lui şi obiectele care se mişcă şi cele stabile.

Standarde: Motricitate fină

Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite.

Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze muşchii mici ai feţei şi gesturile pentru a transmite un mesaj.

Standarde : Dezvoltare senzorio-motorie

    • Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul.

Standarde: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei

Standard 8: Copilul ar trebui să demonstreze comportamente de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.

Standarde : Dezvoltarea securităţii personale

Standard 9: Copilul ar trebui să demonstreze deprinderi de securitate personală.

C. Dezvoltarea fizică şi a sănătăţii
C.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică
C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii grosiere
Standard 1: Copilul ar trebui să fie capabil să menţină echilibrul corpului
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
122. Îşi păstrează echilibrul în timp ce se întinde, se învîrte în jurul axei corpului şi se ghemuieşte. Încurajaţi efectuarea mişcărilor în diferite momente ale zilei. Dansaţi cu copiii, realizînd mişcări de rotire, de aplecare, de întindere, sărituri.
123. Păşeşte peste un obstacol fără a-şi pierde echilibrul. Prevedeţi suficient spaţiu pentru mişcare. Realizaţi împreună cu copiii, utilizînd cuburile şi piesele mari, un traseu în clasă pe care trebuie sa îl parcurgă trecînd peste mici obstacole construite de ei.
124. Merge înainte şi înapoi ţinînd un obiect în mînă. Jucaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. Solicitaţi copiii să redea în mişcări comenzile auzite.
Standard 2: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi controleze părţi ale corpului şi stabilitatea în combinarea unor secvenţe de mişcare.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
125. Îşi mişcă corespunzător părţi ale corpului pentru a prinde o minge. Oferiţi posibilitatea de a executa mişcări cu obiecte, acompaniate de muzică; implicaţi-vă personal în „dans”.
126. Urcă şi coboară scările ţinînd un obiect cu ambele mîini. Antrenaţi urcuşul şi coborâtul, (1) fără a se ţine de palier, (2) având un obiect mic într-o mînâ, (3) ţinînd un obiect cu ambele mîini;
127. Utilizează muşchii mari pentru a manipula obiecte (minge, balon, tricicletă) Aplicaţi jocuri cu mingea, tenis pentru copii, etc
128. Îndeplineşte activităţi ce solicită mişcările de bază: mers, fugă, sărituri, escaladări, căţărare. Stimulaţi copiii să efectueze mişcări grosiere în scopuri practice în viaţa cotidiană (aduce un obiect repede, sare să ajungă obiectul la înălţime, foloseşte scara, etc.)Organizaţi jocuri de mişcare în aer liber în fiecare zi (dacă vremea permite).

Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să-şi coordoneze mişcările cu un scop al mişcării.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
129. Poziţionează corpul şi membrele în mod corespunzător pentru a imita ceva sau pe cineva. Jucaţi jocuri de imitare fidelă a mişcărilor unor animale, a unor mişcări de dans. Încurajaţi copiii să reprezinte personaje din poveşti şi din ambient prin mişcare.
130. Loveşte mingea, dînd-o înapoi. Propuneţi copiilor rostogolirea mingii mari; exerciţii cu mingea mică. Jucând împreună cu copiii cu mingea, demonstraţi-le mişcări noi şi îndemnaţi-i să încerce şi ei.
131. Demonstrează coordonarea părţilor propriului corp în realizarea unor mişcări . Propuneţi jocuri de imitare a mişcărilor, de ghicire a personajelor pe baza mişcărilor. Încurajaţi imitarea de mişcări ale animalelor, ale personajelor din poveste, realizarea de forme împreună cu corpul altui copil (un pod, un cerc, un pătrat), creează forme cu ajutorul degetelor (precum un cerc din degete etc.)

Valorificaţi mişcarea în jocurile cu subiect pe roluri, în convorbiri; încurajaţi copiii să utilizeze mişcarea în descrierea obiectelor, vietăţilor, persoanelor, a fenomenelor naturii.

Standard 4: Copilul ar trebui să demonstreze că este conştient de relaţia dintre corpul lui şi obiectele care se mişcă şi cele stabile.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
132. Sare peste cîteva obstacole mici în alergare. Valorificaţi ocaziile oferite de cotidian, pentru a antrena săriturile;

Organizaţi jocuri cu sărituri pe ambele picioare, în lungime de pe loc (cu elan); sărituri cu ajungerea obiectului suspendat; sărituri din cerc în cerc; sărituri de la înălţimi cu aterizare moale pe saltea; sărituri de pe un picior pe altul.

133. Prinde mingea cînd îi este aruncată de la o mică distanţă. Propuneţi copiilor jocuri cu aruncarea – prinderea mingii; prinderea – transmiterea mingii; aruncarea mingii (a altui obiect) în ţintă verticală, orizontală;

C. Dezvoltarea fizică şi a sănătăţii
C.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică
C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea motricităţii fine
Standard 5: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
134. Ţine în mînă un creion şi desenează linii drepte şi de diverse forme. Prevedeţi timp în fiecare zi pentru activităţi de dezvoltare a motricităţii fine, valorificând  situaţii de rutină: aranjarea mesei, masa, aranjarea jucăriilor, pregătirea materialelor distributive pentru anumite activităţi, etc.Oferiţi copiilor materiale şi instrumente de desen şi pictură; Încurajaţi-i să se implice în activitatea cu astfel de materiale şi instrumente.

Propuneţi sarcini de decorare a unor obiecte sau a unor contururi de obiecte utilizînd instrumentele de scris.

135. Ţine foarfecele şi taie în linie. Propuneţi copiilor activităţi de decupare pentru confecţionarea de hăinuţe pentru personajele lor preferate. Exersaţi regulile de utilizare a instrumentelor, asigurând copiilor un mediu securizant.
136. Utilizează independent cu uşurinţă materiale pentru a picta, modela. Elaboraţi împreună cu copiii compoziţii plastice din puncte, linii, pete, aplicaţii din frunze, ornamentarea obiectelor. Propuneţi copiilor jocuri cu apă şi nisip pentru antrenarea degetelor.

Implicaţi copiii în activităţi plastice (modelare, punctare, haşurare. etc.); experimentaţi împreună diverse instrumente (desen cu degetele, bureţi, vată, pensula, markere, creioane, creta, etc.);

137. Utilizează independent cu uşurinţă vesela pentru a mînca. Oferiţi copiilor seturi de jucării: veselă, mobilă, haine pentru păpuşi şi timp pentru a se juca cu ele. Demonstraţi prin exemplu propriu, eventual atenţionaţi special, modele de utilizare a veselei.
138. Îşi pune singur pantofii şi îşi leagă şireturile la pantofi. Exercitaţi abilităţile copilului de autoservire în fiecare situaţie potrivită. Demonstraţi, în caz de necesitate, copilului acţiunea şi acordaţi-i ajutor să o însuşească.
Standard 6: Copilul ar trebui să fie capabil să utilizeze muşchii mici ai feţei şi gesturile pentru a transmite un mesaj.
139. Poare reda expresii ale feţei cu semnificaţii diferite: zîmbet, supărare, uimire, bucurie, oboseală. Propuneţi jocuri de imitare a mimicii, de redare a dispoziţiei şi caracterului personajelor din poveşti şi filme, din imagini, poze. Executaţi împreună cu copiii mişcări însoţite de numărători, pronunţări de sunete, cânt.

C. Dezvoltarea fizică şi a sănătăţii
C.1. Subdomeniu: Dezvoltarea fizică
C.1.3. Aspect specific: Dezvoltarea senzorio-motorie
Standard 7: Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul, gustul) în interacţiunea cu mediul.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
140. Demonstrează conştientizarea simţurilor în acţiuni (recunoaşte obiecte ascunse prin atingerea lor fără să le vadă, execută mişcări la auzirea unor comenzi, recunoaşte mirosuri etc.) Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor, materialelor, sunetelor prin implicarea simţurilor (auz, pipăit, miros): Ce-i ascuns în săculeţ?
141. Schimbă ritmul, direcţia, viteza mişcărilor la semnale de natură diferită (culoare, sunet, simboluri grafice) Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-start”, Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal, la schimbarea ritmului muzicii; jocuri cu schimbarea direcţiei şi vitezei de mişcare

C. Dezvoltarea fizică şi a sănătăţii
C.2. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii, igienei şi securităţii
C.2.1. Aspect specific: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei
Standard 8: Copilul ar trebui să demonstreze comportamente de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
142. Demonstrează independenţă în igiena personală (se spală şi se şterge singur pe mîini, îşi acoperă gura cu mîna cînd strănută, cînd tuşeşte, foloseşte independent toaleta, foloseşte batista). Oferiţi zilnic copiilor posibilitatea de a-şi exersa deprinderile de igienă personală. Încurajaţi copiii care le respectă şi amintiţi constant de importanţa respectării lor.
143. Demonstrează interes pentru participarea în activităţi fizice zilnice. Oferiţi zilnic copiilor suficient timp pentru activităţi în aer liber şi mişcare.
144. Respectă reguli ale alimentaţiei sănătoase. Organizaţi activităţi de preparare a unor salate şi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. Discutaţi despre fiecare aliment utilizat şi despre importanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţii sănătoase.
145. Demonstrează abilităţi elementare de prevenire a bolilor. Jocuri cu păpuşile „De-a medicul”, „De-a cabinetul”. Transpunerea într-o posibilă situaţie-problemă de îmbolnăvire a unei persoane imaginate şi discuţii despre măsurile de prevenire.
146. Respectarea igienei vestimentaţiei. Observarea vestimentaţiei celor din jur şi a anotimpului în care sunt. Propuneţi jocuri cu imagini de corelare a vestimentaţiei cu starea timpului.
147. Respectă regulile igienice colective. Evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor între igiena locuinţei şi igiena sălii de grup. Exersarea prin joc şi încurajarea aplicării deprinderilor de igienă colectivă.

C. Dezvoltarea fizică şi a sănătăţii
C.2. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii, igienei şi securităţii
C.2.2. Aspect specific: Dezvoltarea securităţii personale
Standard 9: Copilul ar trebui să demonstreze deprinderi de securitate personală.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
148. Identifică situaţiile periculoase. Utilizaţi imagini pentru a ilustra situaţii de risc (consum de lichide din sticle necunoscute, apropierea de un fier de călcat în priză, de flacără etc. ) şi propuneţi copiilor să vă spună ce ar face ei dacă s-ar afla într-o astfel de situaţie. Citiţi poveşti, povestiri ce prezintă situaţii periculoase si discutaţi despre posibilitatea evitării lor sau a riscurilor pe care le presupun.
149. Relatează unde şi când trebuie să se adreseze după ajutor. Realizaţi un joc de rol cu diverse personaje care pot oferi ajutor în situaţii de risc (medici, pompieri, poliţisti etc.). Elaboraţi împreună cu copiii scheme, desene ale surselor şi persoanelor cărora li se poate cere ajutor.
150.. Respectă regulile de comportare pe stradă, în transportul public şi în alte locuri publice pentru a evita accidentele, situaţiile periculoase. Propuneţi jocuri pentru cunoaşterea semnificaţiei culorilor semaforului, a semnelor rutiere. Discuţii şi jocuri de orientare într-un mediu nou. Realizaţi hărţi rutiere cu copiii. Propuneţi în centrul de Joc simbolic vizite la muzeu, la magazin, la medic, la piaţă şi exersaţi regulile rutiere, de evitare a pericolelor etc.

Invitaţi lucrători ai poliţiei, medici, pompieri, etc.

D. Atitudine în învăţare

Subdomenii

D.1. Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi

D.2. Iniţiativă

    D.3. Persistenţă în activităţi
    D.4. Creativitate

Atitudini în învăţare

Acest domeniu vizează dispoziţii, motivaţii, obişnuinţe, stiluri, atitudini pe care copilul le manifestă în activitatea de învăţare şi care reflectă modul în care acesta se implică pe sine în procesul învăţării, cum abordează sarcinile şi experienţele de învăţare, cum se raportează la procesul de învăţare: este curios, este creativ, are iniţiativă, stăruie într-o activitate de învăţare?

Toate aceste capacităţi depind în mare măsură de experienţele trecute ale copilului şi modul în care cei din jur l-au expus şi l-au stimulat în învăţare, precum şi de temperamentul lui şi contextul cultural în care a crescut; aceste capacităţi traversează celelalte domenii de învăţare, le utilizează ca resurse, dar şi constituie baza dezvoltării în celelalte domenii. Atitudinile în învăţare au un statut aparte pentru că sunt dimensiuni importante ale personalităţii copilului în devenire şi au un impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi.

Domeniul atitudinilor în învăţare cuprinde:

  • Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi: indică dorinţa de investigaţie a copilului, interesul lui de a afla şi căuta informaţii noi, curiozitatea în situaţii noi şi dorinţa de a învăţa lucruri noi.
  • Iniţiativa: indică motivaţia intrinsecă a copilului de a realiza anumite sarcini, activităţi, de a se implica în contexte variate de învăţare, de a comunica şi desfăşura sarcini împreună cu alţi copii  sau adulţi.
  • Persistenţa în activităţi: vizează capacitatea copilului de a stărui într-o activitate, de a-şi concentra atenţia şi a duce un lucru la bun sfîrşit, chiar dacă este întrerupt sau distras.
  • Creativitate: vizează capacitatea copilului de a utiliza informaţia şi abilităţile dobîndite în strategii şi contexte noi, de a-şi extinde propria învăţare utilizînd imaginaţia, depăşind tiparele convenţionale ale gîndirii şi situaţiilor curente, de a-şi exprima ideile, opiniile emoţiile în forme noi.

În cadrul acestui domeniu au fost elaborate următoarele standarde:

Standard 1: Copilul ar trebui să fie curios să înveţe lucruri noi şi să întâlnească noi experienţe.

Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.

Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să persiste în realizarea unei activităţi rezistând provocărilor.

Standard 4: Copilul ar trebui să manifeste creativitate în activităţile zilnice.

D. Domeniu: Atitudinea în învăţare
D.1. Subdomeniu: Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi
Standard 1: Copilul ar trebui să fie curios să înveţe lucruri noi şi să întâlnească noi experienţe.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
151. Solicită informaţii noi despre ceea ce îl interesează. Puneţi întrebări deschise copiilor, pentru a le stimula interesul şi curiozitatea. Creaţi centre de activitate în sala de grup care prin materialele expuse stimulează curiozitatea copiilor. Extindeţi activităţile şi jocurile copiilor, adăugînd informaţii noi, materiale noi, personaje noi.

Discutaţi cu copiii despre interesele lor, despre calităţi, capacităţi, opinii, despre propriul viitor.

152. Demonstrează curiozitate în faţa unei situaţii noi. Prevedeţi timp şi ocazii pentru copii să exploreze mediul mai larg al comunităţii (excursii în diverse instituţii publice: biblioteca, policlinică, primărie, cinematograf, şcoală, etc.)Implicaţi părinţii, recomandaţi-le să răspundă nevoii copiilor de a cunoaşte, să discute cu ei la diverse teme, să-i întrebe despre „planurile”, interesele lor.
153. Utilizează strategii şi surse diverse pentru a afla informaţii noi. Puneţi la dispoziţia copiilor materiale: fotografii, cărţi ilustrate, decupaje, faceţi „prezentarea” lor, pentru a şti să le valorifice. Discutaţi cu copiii despre surse diverse de informaţie, despre noua tehnologie; creaţi ocazii pentru a le aplica.
154. Demonstrează satisfacţie descoperind şi discutând informaţii şi situaţii noi. Încurajaţi întrebările copiilor şi recomandaţi şi părinţilor să le încurajeze. Răspundeţi dorinţelor lor de cunoaştere, de explorare, punîndu-le la dispoziţie cărţi, materiale, echipamente, jocuri, contexte diferite (în sala de grupă, în afara sălii, în parcuri, în comunitate, vizite etc).

D. Domeniu: Atitudinea în învăţare
D.2. Subdomeniu: Iniţiativă
Standard 2: Copilul ar trebui să demonstreze iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
155. Se implică în comunicare cu copii şi cu persoane adulte din iniţiativă proprie. Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra în grupuri mici şi în perechi în cadrul activităţilor.Acordaţi timp în fiecare zi pentru jocul liber al copilului, cînd acesta iniţiază interacţiuni şi teme de joc.
156. Iniţiază jocuri şi activităţi cu alte persoane, copii şi adulţi (invită din proprie iniţiativă alţi copii sau adulţi să citească, să audieze poveşti, să privească desene animate, să se joace cu cuburile, cu apa şi nisipul, să audieze muzică sau alte activităţi). Stimulaţi iniţiativa copiilor prin acordarea oportunităţilor de manifestare a iniţiativei: copiii sunt solicitaţi să propună ocupaţii, subiecte de discuţie, subiecte pentru activităţile artistice, jocuri. Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alege activitatea, de a-şi alege partenerii. Susţineţi iniţiativele care vin din partea copilului.

Înfiinţaţi un colţişor al propunerilor, iniţiativelor copiilor.

Puneţi la dispoziţie materiale, cărţi care să încurajeze copiii să lucreze în perechi sau grupuri mici pentru a răsfoi cărţi, a asculta ceva împreună.

157. Manifestă iniţiativă în a învăţa şi realiza diverse acţiuni. Oferiţi ilustrate, enciclopedii pentru copii, materiale care să stimuleze copiii să iniţieze activităţi de confecţionare a unor  suporturi de cărţi, hăinuţe pentru păpuşi, etc.

D. Domeniu: Atitudinea în învăţare
D.3. Subdomeniu: Persistenţă în activităţi
Standard 3: Copilul ar trebui să fie capabil să persiste în realizarea unei activităţi rezistând provocărilor.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
158. Se implică puternic într-o activitate şi o duce la bun sfârşit. Oferiţi copiilor o mare varietate de sarcini care să răspundă intereselor lor. Daţi-le posibilitatea de a alege sarcinile. Ajutaţi-i să finiseze acţiunile şi apreciaţi efortul lor de a le duce la bun sfîrşit.
159. Demonstrează capacitatea de a se concentra în timp asupra unei sarcini în ciuda întreruperilor sau a distragerii atenţiei. Antrenaţi capacitatea copiilor de concentrare prin oferirea de sarcini dozate. Motivaţi copilul să finiseze, insistînd asupra reuşitelor în paşii realizaţi şi amintindu-le despre rezultatul pe care îl vor realiza. Încurajaţi copiii, propunându-le, în caz de necesitate, să înainteze cu paşi mici către finisare.
160. Continuă activitatea după câteva încercări fără succes. Oferiţi copiilor ajutor pentru a soluţiona problemele şi a-şi menţine încrederea în forţele proprii.Se discută individual sau în grup sarcina, se examinează alte posibilităţi de abordare şi se propune copilului se revină la ea.

Îndemnaţi copilul să reflecteze asupra sarcinii şi să revină.

161. Planifică o activitate din 3-4 paşi şi o realizează. Propuneţi copiilor să îşi aleagă o activitate dorită şi să-şi elaboreze un plan de realizare a acesteia. (Se pun întrebări: Şi ce vei face? De ce ai avea nevoie? Ce vei face mai întîi? Şi apoi? Crezi că ai tot ce îţi trebuie? Ai timp suficient?

D. Domeniu: Atitudinea în învăţare
D.4. Subdomeniu: Creativitate
Standard 4: Copilul ar trebui să manifeste creativitate în activităţile zilnice.
Indicator Activitate de învăţare recomandată cadrului didactic
162. Schimbă conţinutul unor poveşti cunoscute şi introduce personaje create de el, schimbând astfel întregul fir al poveştii. Propuneţi copiilor să înlocuiască unele personaje din poveşti, filme cu desene animate şi să presupună ce s-ar produce. Încurajaţi ideile şi acţiunile noi ale copiilor.
163. Introduce elemente noi în activităţile cunoscute. Încurajaţi copiii să utilizeze cele însuşite în situaţii noi: să formeze obiecte variate din formele geometrice cunoscute, să utilizeze acţiuni de aplicaţie şi modelare în jocul liber, să compună un cântecel pentru versurile memorizate, să transfere materiale dintr-un centru într-altul pentru a îmbogăţi produsul final.
164. Inventează jocuri şi activităţi noi. Propuneţi copiilor sarcini noi (organizarea unei sărbători pentru cineva, amenajarea sălii de grup) şi solicitaţi-le idei, soluţii; Demonstraţi copiilor cum pot fi combinate diferite acţiuni, elemente şi obţinute obiecte interesante; propuneţi copiilor să încerce.
165. Combină materiale şi strategii în modalităţi noi pentru a explora sau rezolva probleme. Reflectaţi împreună cu copiii, cum pot fi folosite cutiile de carton sau alte deşeuri, pentru a fi valorificate; cu ce poate fi înlocuită o vază, un suport sau alte obiecte de care au mare nevoie utilizînd materialele de care dispun.
166. Găseşte forme şi mijloace noi de exprimare a gândurilor şi emoţiilor (prin muzică, desen, dans, joc simbolic) Valorificaţi jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală, propunându-le copiilor să utilizeze cântul, desenul, dansul, mişcarea.